Puna te 'aito (Puna le guerrier)
« Te fa’atumu nei te mau parau pa’ari ā tō tāhito i te marae Marae-ta’atā i te ‘aitō nui ra ‘o Puna, te tamaiti nā Tū-te-ahu-rei vāhine rāua ‘o Rua-te-fa’atoa tāne. E tamahine ra ‘o Tū-te-ahu-rei nā Iao tāne, hō’ē teie ō nā pū-tari’a e maha ra ā Ta’aroa, tamaiti nā te ari’i nui ra ‘o Ta’aroa-nō-Hiti i marae Tū-te-ahu-rei (‘o Hiti te i’oa tāhito ïa ō Punaauia), ‘o tei fa’atere ari’i na i te ārea tau hope’a tenetere X (10).
Te fa’ahiti ra te parau pa’ari ē, ‘ei fa’aho’ira’a mai i te hau tumu nui ō te pō i te ao nei, ‘o tei ‘ōfatihia te mau tapu ‘e Puna ‘e, ‘ei ‘utu nō te tāmarūra’a i te riri tāho’o ō Ta’aroa ā Ta’aroa-nō-Hiti ‘o ta Puna i rave ‘ino, ‘a fa’atura ‘ore ai ‘oia i te mau tapu ‘e ture mo’a i niuhia ‘e te Tumu Nui, tāpārahi-ha’apohe-hia a’e nei ‘o Puna ‘e pūpūhia atu ra ‘ei i’a vaevae rōroa i ni’a i te marae ra ‘o tei topahia i muri iho i te i’oa ra o ‘Utu-’ai — ‘ua fa’a’ino ‘o Puna i te mana ō te ari’i rahi mā te ‘ōfati i te mau tapu ri’i ‘e te mau tapu ra’a. E marae mana rahi ‘o ‘Utu-’ai i te vā’a-hīvā ‘o Te-’oro-pā’a.
‘A mate ai ‘o Puna, ‘ua riro ‘ei oho nō te fenua i ta’a ai te mau hara ‘e hapa rau ato’a, ‘ua tā tō na vāite i riro ‘ei tāura ‘e, marae-roa-hia a’e nei ‘o Puna, ‘o Marae-Ta’atā ïa ».
Taaroa nō Hiti (Punaauia i terā ra tau) tei ti'a i te marae nō Tū-te-ahu-ra'i, moe i te vahine ra o Te-vānaa-o-tāne nō Toanui ('Ahutoru i terā ra tau) tei ti'a i te marae Hiti-ra'i-momoe.
Fānau tā rāua o Taaroa, te tua'ana, e tamari’i tamāroa, e o Te-vānaa-o-tāne, te teina, e tamari’i tamāhine.
Haere atu ra o Taaroa metua i Hiti i ni'a i te fenua Auta nō te ti’i atu nā tamari’i tō’o maha o tei riro 'ei hoa ha'utira’a nō Taaroa tamaiti. I roto i terā 'ana'ira’a tamari’i, tē vai ra e piti tamari’i tamāroa, o Ao e o Uri, e piti tamari’i tamāhine, o Reva-tamāhine e o Reva-te-ata-'ura.
O Ao moe i te vahine ra o Reva-tamāhine, fānau tā rāua :
O Te-'āru'i-toa, e tamari’i tamāroa,
O Te-'āru'i-nui-fa’atomo-va’a, e tamari’i tamāhine,
O Te-a'a-tōro-i-raro, e tamari’i tamāroa,
E o Tū-te-ahu-ra'i, tamari’i tamāhine.
O Uri moe i te vahine ra o Reva-te-ata-'ura, fānau tā rāua :
O Rua-te-fa'a-toa, e tamari’i tamāroa.
O Tū-te-ahu-ra'i moe i te tāne ra o Rua-te-fa'a-toa, fānau tā rāua :
O Moe’aru, e tamāhine,
O Moerua, e tamāroa
Nā maeha’a o 'Ue rāua o Mehiti,
E o Puna, e tamāroa.
‘Ua pūpūhia ra te tinō o Puna 'ei ō nō te atua Taaroa, ha’amauhia atu ai tōna i'oa nō te tahi mau marae :
O Utu'ai nō te mea ‘ua pūpūhia nā Taaroa,
O Turu-ari’i nō te mea ‘ua pūpūhia 'ei turu nō te ari’i
E o Tāpū-arii nō te mea ‘ua 'euhia o Puna, topahia atu ai te i'oa i ni'a i te mata'eina’a o Puna-'eu-hia.
‘Ua tātarahia te ta’a o Puna, i topahia ai te i'oa fenua o Taapuna.
‘Ua ru'uru'uhia o Puna i ni'a i te papa, i topahia ai te i'oa o te fa’a nō Punaru'u (i reira 'ō na i te ru'uru'u-ra’a-hia) e te i'oa fenua o Paepaetoto (i reira tōna toto te tahe-noa-ra’a). Riro atu ai hō'ē marae, o Puna te i'oa mātāmua, hurihia mai nei o Marae-Ta’atā. Pau roa te reira mau i'oa, e tū'atira’a ana'e tō rātou e te parau nō teie 'aito o Puna.

Puna le guerrier (Puna te 'aito)
« Les récits épiques de la tradition orale remonte l’origine du marae Marae-Ta’atā à l’illustre Puna, fils de Tū-te-ahu-rei vāhine et de Rua-te-fa’atoa tāne. Tū-te-ahu-rei serait fille de Iao tāne, l’un des quatre favoris de Ta’aroa, lui-même fils du ari’i nui Ta’aroa-nō-Hiti (Hiti était l’ancien nom de Punaauia) du marae Tū-te-ahu-rei, qui régna vers la fin du Xe siècle.
La tradition raconte qu’aux fins de rétablir l’ordre universel inaliénable qui avait été bafoué et afin de calmer les ardeurs vindicatives ou ‘utu de Ta’aroa ā Ta’aroa-nō-Hiti à l’encontre de Puna qui l’avait profondément offensé, en violant les lois et principes sociaux et religieux établis depuis les origines, l’on tua, ou plutôt, l’on offrit Puna en sacrifice sur le marae qui porta dès lors le nom de ‘Utu-’ai (vengeance – assouvie) - Puna avait en effet insulté le mana du grand chef en violant des tapu sociaux et religieux. ‘Utu-’ai est un grand marae du Vā’a-hīvā Te-’oro-pā’a.
Puna mort, et ayant délivré (ta’a) son pays des vices et mauvaises actions par le sacrifice de sa personne et de son âme exhaussée (tā), il accède au statut d’ancêtre déifié ou tāura et prend forme minérale en se transformant en marae, celui que l’on nommera Marae-Ta’atā ».
A l’origine fut Ta’aroa-nō-Hiti (Punaauia), homme du Marae de Tū-te-ahu-rei.
De son union avec Te-Vanaa-ō-Tāne, nō Toanui (‘Ahutoru) du Marae Hiti-ra’i-momoe naquirent l’aîné, Taaroa, un garçon, puis Te-Vanaa-ō-Tāne, une fille.
Un jour, Ta’aroa-nō-Hiti s’en fut chercher, à Hiti (Punaauia), les quatre enfants habitant la terre Auta, en guise de compagnons de jeux pour son fils Taaroa. Il y avait deux garçons, Ao et Uri, et deux filles, Reva-tamāmahine et Reva-te-ata-‘ura.
Ao s’unit alors avec Reva-tamāhine, et tous deux eurent quatre enfants :
L’aîné, Te-'āru’i-toa, un garçon,
La cadette, Te-'āru’i-nui-faatōmo-vaa, une fille,
Puis, Te Aa-tōro-i-raro, un garçon,
Et enfin, Tū-te-ahu-rei, une fille.
De l’union de Uri et Reva-te-ata-‘ura naquit Rua-te-fa’a-toa, un garçon.
Ao, Reva-tamāhine, Uri et Reva-te-ata-‘ura célébrèrent l’union de leurs enfants Tū-te-ahu-rei et Rua-te-fa’a-toa qui donnèrent naissance à cinq enfants : Moearu, une fille, Moerua, un garçon, puis vinrent ‘Ue et Mehiti, des jumeaux, et Puna, un garçon.
‘Ue et Mehiti s’installèrent à Punaru’u où ils firent souche.
Quant à Puna, il fut offert en sacrifice à Taaroa. Ligoté dans la vallée de Hiti qui pris le nom de Punaru’u, il fut cuit au four (‘auiā ‘o PUNA - Punaauia).
Sa mâchoire fut jetée dans la passe de Taapuna. Puna devint un marae et fut appelé Marae-Ta’atā.
Sources :
|
- Direction de la Culture et du Patrimoine de la Polynésie française
|